Salutare! Hola! Hello! Bom dia! Kalimera! Gunaydin! Și mai știu ... Eu sunt Anca. Turistă în primul rând, și în al doilea, și în al treilea. Și lucrător în turism din pasiune și nevoie. Și povestitoare. Stai. Nu te bucura că recunosc. De călătorii, doar de călătorii… Am simțit mereu că trebuie să împărtășesc. Doar așa îmi pot bucură sufletul pe deplin. Și doar așa îi pot bucura și pe alții. Dacă nu împărtășim cum mai aflăm altfel unde mai mergem în vacanțe? Și unde suntem respectați că turiști ? Și pe ce plaje și la ce mări și oceane vezi cel mai frumos răsărit ?Și ce locuri din lumea mare iți taie respirația și iți udă obrajii fără să-ți dai seama? Și unde și cine prepară cel mai bun Caipirinhia? Știu…suntem mulți povestitori. De vacanțe, ceva mai puțini decât ceilalți. Dar cum altfel te poți lămuri mai bine în tumultul de informație decât căutând păreri diferite pentru punctul acela de pe harta lumii care te interesează? Și apoi combinând piesele ca să ai propriul puzzle pe care să-l iei cu tine ca hartă, ghid și uneori partener. Inginer în al doilea rând. De ce este necesar detaliul? Ca să îți spun de la început bancul cu inginerii si câinii. Asemănarea dintre un inginer și un câine este că amândoi au privirea inteligenta dar nu știu sa se exprime (wink). Iar colegilor ingineri le amintesc că este doar o glumă. Nu ne enervăm, este de râs J Tu, ești turistul. Indiferent unde și cum îți rezervi vacanțele, ție îți scriu ce fac, ce văd și mai ales, ce simt călătorind. Ție. Pentru că dacă ai ajuns să citești pe aici avem amândoi aceeași neliniște : cam din trei în trei luni începe și ne arde scaunul de la birou, sau cel din fața televizorului sau cel pe care stai tu oriunde stai. Și trebuie să dăm jos un troler de pe dulap. Altfel praful de pe el îl deteriorează iremediabil. Și te mai umpli și de alergii. Și mai rămâi și fără bani dacă trebuie să te muți și să-l folosești. Trolerele sunt scumpe. Păi zic că ai de ales : îl lași să-l mătuiască praful elegant în timp și să-i îmbătrânească plasticul dar nu vezi nimic sau îl lași să-l mătuiasca la fel de elegant baieții de la bagaje din aeroport dar vezi lumea. Și te întorci mai bogat în trăiri și amintiri. Să nu mai spui nimănui... Eu dau jos trolerele și cu două trei săptămâni înainte de plecare, le deschid și pun ceva în ele. Un obiect cât de mic care să marcheze începutul aventurii. Așa, ca să mă bucur mai devreme de câte ori le văd. Dacă ar fi după mine, le-aș da jos de cum fac rezervarea dar acum cu earlybooking-urile astea s-ar putea să le vadă finii veniți în vizită de Crăciun împrăștiate, deschise prin casă. Și nu face. Nașa este întotdeauna un personaj serios. Care are mare grijă la ordine și curătenie( șterge des praful de pe trolere). Acum că ne cunoaștem J să pornim la povestit.
